Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

Președintele ROSA participă la cea de-a 56-a ediție a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic

14 Februarie 2019

Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, conduce delegația României de la cea de-a 56-a ediție a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic. Evenimentul are loc la Viena, Austria, în perioada 11 – 22 februarie 2019.

În timpul sesiunii din 12 februarie, Dr. Marius-Ioan Piso a făcut o declarație din partea delegației României.

Dl. Piso a afirmat că România sprijină agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, cu cei patru piloni ai săi: economie spațială, societate spațială, accesibilitate spațială și diplomație spațială.

În primul semestru al acestui an, România deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Spațiul este un subiect important pe agenda Președinției. Uniunea Europeană a dezvoltat un program spațial ambițios și o strategie cu sprijin pentru perioada 2012 – 2027. Implementarea programului ce are drept componente principale sistemele de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS), Observarea Pământului (Copernicus), Space Situational Awareness și comunicații spațiale sigure (GOVSATCOM) este posibil să fie finalizată pe durata acestui semestru.

Strategia națională a României în domeniul spațiului este construită pe principiul celor 3S (Three S’):

  • Știință și Tehnologie, incluzând aici și explorarea spațială. Aceste domenii sprijină dezvoltarea permanentă a umanității prin misiuni spațiale îndepărtate, probe de explorare planetară, telescoape spațiale, stație spațială etc.
  • Servicii, oferite de infrastructuri satelitare și aplicații donwstream, incluzând aici și industria satelitară, serviciile de lansare și gestionare a sateliților pe orbită. Toate aceste domenii sunt o componentă permanentă în prezenta era post-industrială.
  • Securitate, cu trei componente principale: protecția cetățenilor prin gestionarea dezastrelor, telemedicină, securitatea informațiilor; protecția infrastructurii spațiale, care fac posibile aplicațiile anterior menționate; securitate globală împotriva conflictelor orizontale și verticale.

România a contribuit semnificativ la cele mai multe programe ESA curente sau noi, de explorare, aplicații sau tehnologie. Contribuții industriale semnificative au fost realizate pentru lansatori, comunicații și radio navigație prin satelit, zbor în formație de precizie, tehnologii de observare a Pământului. Aplicații spațiale au fost dezvoltate în cadrul oferit de Comisia Europeană, unde programul Orizont 2020 sprijină dezvoltarea și lansarea sateliților Copernicus Sentinel, dar și GNSS-ul European Galileo care a devenit operațional.

 2019 02 UN COPUOS STSC 2019 A

În privința explorării spațiale, Dl. Piso a menționat implicarea României în programul Stației Spațiale Internaționale (ISS), precum și în misiunile Euclid și JUICE. Institutul de Științe Spațiale din București s-a alăturat anul trecut colaborării LISA din domeniul undelor gravitaționale, care pregătește un observator spațial dedicat.

În privința serviciilor, aplicații spațiale au fost utilizate pentru agricultură, telemedicină, gestionarea dezastrelor și monitorizarea la înaltă rezoluție a pădurilor.

În zona de acces către spațiu, industria din România s-a bucurat de o creștere a participării la dezvoltarea noilor lansatoare europene Ariane 6 și Vega-C. România lucrează, de asemenea, la dezvoltarea unui lansator de mici dimensiuni pentru orbita joasă a Pământului, care suportă câteva zeci de kg.

În domeniul securității, România este un participant relevant în programele ESA Space Situational Awareness (SSA) și în consorțiul mai multor State Membre UE pentru Space Surveillance and Tracking (SST). Sistemul radar de la Cheia, România, este planificat să devină operațional anul acesta. Va detecta și urmări deșeuri spațiale și alte corpuri din proximitatea Pământului, fiind deschis către colaborări internaționale.

Datele de la observatorul de la Surlari sunt cuplate cu date satelitare pentru a monitoriza evenimente ce țin de meteorologie spațială. Un grup de cercetători din București publică de unsprezece luni buletine periodice de vreme solară.

Cu privire la Obiectele din Apropierea Pământului, cercetătorii și inginerii români sunt implicați în definirea misiunii HERA, ce are ca scop studiul asteroizilor și care este cuplată cu misiunea NASA DART de impact al unui asteroid. Progrese tehnice au continuat să fie înregistrate în construirea coronografului solar pentru misiunea ESA PROBA-3.

În privința schimbărilor climatice, Dr. Piso a menționat stațiile de la sol din București și Iași pentru lidarul atmosferic, alături de sistemul aeropurtat dezvoltat de cercetătorii români în colaborare cu ESA. România participă și la dezvoltarea misiunii ALTIUS – o misiune internațională dedicată măsurării concentrației de ozon.

Un Centru ROSA pentru Infrastructuri Spațiale Critice și Securitate a fost fondat. Acesta oferă sprijin centrului pentru suport regional SPIDER de la București.

Președintele ROSA a menționat câteva evenimente importante care au avut loc în România, în anul 2018: cea de-a VII-a Conferință asupra Sistemelor Spațiale ca Infrastructuri Critice și Conferința Copernicus și Aplicații Spațiale dedicată utilizatorilor și furnizorilor de servicii Copernicus din Estul Europei. Cu această ocazie, Dl Piso a anunțat Conferința Internațională cu tema „Soluții Spațiale pentru Agricultură Durabilă și de Precizie”, ce va fi organizată în 2019 de OOSA și Guvernul României prin Agenția Spațială Română (ROSA).

Dr. Piso a reafirmat importanța implicării publicului, a educației și a formării de noi profesioniști în domeniul spațial, detaliind activitățile care au avut loc în România în acest sens.

De asemenea, Dl Piso a exprimat suportul delegației române pentru adoptarea noului punct „Spațiu și sănătate globală”, în timp ce, cu privire la durabilitatea pe termen lung a activităților spațiale, delegația a susținut continuarea discuțiilor.

Credit imagine: ROSA